LU CUMPARE
Ere ‘na sere di sagnette e faciule
‘cchiù che le vocche parleve li cule,
si spusè ‘Ndonie and baby that’s horray:
tenavame a fa’ la file pi intrà a lu night.
A nu’ punte lu cumpare dice a lu spose:
“Rivendico il diritto di ingrupparme la spose…
E pure se dumane tu m’affughe a lu mare:
lu cumpare fa lu sbusce addo’ je pare!”
Lu spose a vocche aperte dice che
lu cumpare ha bevute e nin s’attè:
“Ti ‘ddì cazzate, boy, ‘ca mi simbre pazze…
addò ha scite mo’ ‘ssa legge di lu cazze!”
Ma lu cumpare dice ca’ ni je sbatte niente
di quelle ‘ca po’ dice o ‘ca penze la gente
e pure se lu socere acchiappe e je spare…
lu cumpare fa lu sbusce addo’ je pare!
Alle luci dell’albe lu vine te’ risaje
lu cumpare sta la’ ancore ca’ vò saje,
te’ brutte ‘ntinzione di ì a ‘ddurmì ‘nghi la spose
allore ‘Ndonie j’ ammene picchè proprie ni jè cose.
Ma lu cumpare a li minacce nin si pieghe
pure si ci abbusche, sai, nin si fa le seghe
e pure se dumane dorme all’uspedale
lu cumpare fa lu sbusce addo’ je pare!
Che fare
Che fare
Che fare
Che fare
Lu cumpare vatte
Lu cumpare scatte
Lu cumpare è matte
Lu cumpare ‘nzacche!